Regizoarea britanică Andrea Arnold, cunoscută pentru filmele sale autentice și emoționante precum Fish Tank și American Honey, revine cu Bird, o dramă ce îmbină realismul social cu accente de realism magic. Deși are momente remarcabile, filmul se confruntă cu provocarea de a aduce ceva nou într-o poveste care, în multe privințe, se simte prea familiară.
Povestea lui Bird: o navigare între drame familiale și momente suprarealiste
Filmul o urmărește pe Bailey (interpretată de debutanta Nykiya Adams), o preadolescentă ce trăiește într-un mediu disfuncțional, dominat de un tată imatur, Bug (Barry Keoghan), și de relații tensionate. Bailey navighează prin momente tradiționale de maturizare, precum prima menstruație într-un mediu masculin, dar și prin situații mai neobișnuite, cum ar fi dilema de a se alătura bandei vigilante a fratelui său vitreg.
Pe măsură ce povestea se dezvoltă, filmul introduce personaje marcante, precum Bird (interpretat de Franz Rogowski), un străin excentric care apare din senin într-un câmp, captând imediat atenția lui Bailey. Relația lor, construită în jurul unei curiozități reciproce, adaugă o notă de magie poveștii. Totuși, Bird pierde din focus pe parcurs, abordând prea multe subiecte fără a le explora în profunzime. A doua jumătate a filmului se concentrează pe furia irațională a iubitului mamei lui Bailey, o direcție narativă intensă, dar care a fost văzută de nenumărate ori în alte producții.
Performanțele actorilor: Barry Keoghan și debutanta Nykiya Adams strălucesc
Barry Keoghan oferă o interpretare memorabilă în rolul lui Bug, un tată dezordonat, dar carismatic, cu un corp acoperit de tatuaje bizare, inclusiv un centiped gigantic care se întinde de pe piept până la maxilar. Keoghan aduce un echilibru între vulnerabilitate și excentricitate, transformându-l pe Bug într-un personaj complex. De cealaltă parte, Nykiya Adams impresionează în rolul lui Bailey, reușind să exprime atât fragilitatea, cât și puterea unei fete forțate să crească prea repede.
Realismul magic și muzica: amprenta distinctivă a lui Arnold
Arnold folosește elemente de realism magic, cum ar fi un brotac care secretă o substanță halucinogenă, pentru a oferi filmului o atmosferă aparte. Scenele muzicale, marca personală a regizoarei, sunt din nou prezente, cu un moment deosebit în care Bug și prietenii săi cântă „Yellow” de Coldplay unui brotac. Deși aceste secvențe muzicale pot părea repetitive pentru fanii regizoarei, ele reușesc să adauge o notă de autenticitate și emoție poveștii.
Critici și concluzii
Bird reușește să păstreze esența stilului lui Arnold, dar, în același timp, pare să se sprijine prea mult pe „hiturile” anterioare ale regizoarei. Deși introducerea realismului magic aduce un aer proaspăt, multe dintre temele abordate, cum ar fi violența domestică, sunt deja familiare publicului. Finalul filmului, în care apar imagini cu britanici din clasa muncitoare cântând, deși emoționant, nu are o legătură clară cu povestea, lăsând un sentiment de deconectare.
Filmul se lansează în Romînia pe 17 ianuarie 2025.
Pentru cine este Bird?
Fanii lui Andrea Arnold vor găsi în Bird o continuare a viziunii sale artistice și vor aprecia temele familiare combinate cu accente de magie. Totuși, pentru cei care nu sunt deja convinși de stilul regizoarei, Bird s-ar putea să nu fie filmul care să îi convertească.
Cu toate acestea, Bird rămâne o explorare fascinantă a relațiilor umane complexe și a vieții din clasa muncitoare britanică, oferind în același timp câteva momente de cinema pur care merită savurate.
Comentariul va fi postat dupa aprobare