Anul 2025 se anunță ca fiind unul crucial pentru politica fiscal-bugetară a României. Majorarea fiscalității, în special prin măsuri menite să reducă deficitul bugetar, pare iminentă. Deficitul trebuie redus cu 2 puncte procentuale din PIB față de 2024, ceea ce echivalează cu aproximativ 40 miliarde de lei. În acest context, măsurile luate prin ordonanța „trenuleț” din 2024, precum înghețarea cheltuielilor bugetare și majorarea unor taxe, sunt doar începutul.
Deficitul bugetar și necesitatea reformelor fiscale
Conform planului bugetar negociat cu Comisia Europeană, deficitul bugetar trebuie să scadă de la 9% din PIB în 2024 la 7% în 2025, continuând să ajungă la 3% în următorii șapte ani. În ciuda acestor obiective ambițioase, 2024, un an electoral intens, a fost caracterizat de cheltuieli publice mari și întârzierea unor reforme esențiale.
Această situație generează riscuri semnificative, inclusiv supraîndatorarea și posibilitatea ca România să fie retrogradată la un rating nerecomandat investițiilor. În acest context, creșterea taxelor devine inevitabilă pentru a asigura stabilitatea financiară.
Care taxe ar putea crește?
Planul bugetar pe termen mediu și jaloanele din PNRR lasă guvernului o marjă largă de acțiune pentru „revizuirea” Codului fiscal, incluzând:
- Impozitul pe profit: Posibile ajustări ale cotelor și bazei de impozitare.
- Impozitul pe venit: Introducerea unui sistem de cote progresive, așa cum recomandă Banca Mondială.
- TVA: Creșterea cotelor sau extinderea bazei de impozitare.
- Taxarea clădirilor și terenurilor: Ajustări ale mecanismului de impozitare.
Aceste măsuri sunt menite să asigure o consolidare fiscală, dar pot aduce și efecte negative asupra mediului de afaceri, cum ar fi reducerea investițiilor și perturbarea activității economice.
De ce creșterea fiscalității nu este suficientă?
În ciuda măririi taxelor în 2024, veniturile bugetare nu au reușit să țină pasul cu cheltuielile. Dacă veniturile au crescut cu 13%, cheltuielile au înregistrat o creștere de 21%. Această discrepanță demonstrează că majorarea fiscalității nu poate acoperi singură necesarul bugetar, mai ales în absența unor măsuri structurale.
În plus, România continuă să aibă cel mai mare decalaj de colectare a TVA din UE, estimat la 30,6% în 2022, în comparație cu media europeană de 7%. Îmbunătățirea colectării fiscale, în special prin digitalizare, devine o prioritate. Totuși, efectele acestor măsuri se vor vedea abia în anii următori.
Perspective pentru 2025
În anul viitor, este de așteptat ca guvernul să ia decizii mai dure în privința fiscalității. Aceasta ar putea include:
- Creșterea cotelor de TVA și impozit pe venit.
- Consolidarea bazei de impozitare.
- Introducerea unor noi taxe pentru sectoare specifice.
Totuși, succesul acestor măsuri depinde de implementarea lor transparentă și de un dialog real cu mediul de afaceri. Doar astfel se poate asigura o consolidare fiscală credibilă, care să mențină economia atractivă pentru investiții și să sprijine creșterea economică sustenabilă.
Concluzii
Deficitul bugetar reprezintă o provocare majoră, iar soluțiile necesită un echilibru între creșterea veniturilor și reducerea cheltuielilor. În 2025, guvernul va trebui să implementeze un mix de măsuri care să includă atât reforme fiscale, cât și administrative, având în vedere nu doar nevoile bugetare, ci și impactul asupra mediului de afaceri și asupra cetățenilor.
Deciziile care vor fi luate odată cu elaborarea bugetului pentru 2025 vor oferi o imagine clară a direcției economice pe care o va urma România în anii următori. Rămâne de văzut dacă vor prevala măsurile bazate pe transparență și sustenabilitate sau soluțiile de moment, cu efecte pe termen scurt.
Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România
Comentariul va fi postat dupa aprobare