Navigarea nesfârșită pe TikTok sau cumpărăturile impulsive online oferă o senzație satisfăcătoare similară cu scărpinatul unei mâncărimi. Aceasta este lucrarea dopaminei – un neurotransmițător responsabil pentru senzațiile de recompensă și realizare. Indiferent dacă ne delectăm cu videoclipuri virale sau adoptăm noi hobby-uri, dopamina creează o stare de satisfacție care ne face să revenim pentru mai mult.
Cu toate acestea, această dependență de „loviturile de dopamină” poate duce la schimbări de lungă durată în creier, în special la adolescenți și tineri. Laura Elin Pigott, lector principal în Neuroștiințe și Neuroreabilitare și lider de curs în cadrul College of Health and Life Sciences, London South Bank University, alături de echipa sa a studiat regiunile și conexiunile cerebrale care se modifică odată cu utilizarea intensă a rețelelor sociale – un fenomen pe care îl numim „dopa-mining”.
De ce rețelele sociale sunt atât de captivante?
Utilizarea rețelelor sociale activează aceleași regiuni ale creierului ca alte dependențe, cum ar fi cele de droguri, alcool sau jocuri de noroc. De fiecare dată când primești o notificare, un „like” sau vizionezi un videoclip care îți place, sistemul de recompensă al creierului (nucleus accumbens) este activat. Acesta este același mecanism care ne face să simțim plăcere atunci când câștigăm bani sau mâncăm mâncarea preferată.
Dar există un revers al medaliei: cu cât folosești mai mult rețelele sociale, cu atât devine mai dificil pentru creier să reziste impulsului. Creierul începe să „toaleteze” neuronii, asemănător cu tăierea ramurilor inutile ale unui copac, pentru a face „calea de recompensă” să fie mai rapidă. Deși pare eficient, această scurtare a căii poate duce la impulsivitate crescută și dificultăți în a te opri din navigare.
Impactul pe termen lung asupra creierului
Această „toaletare” neuronală poate reduce dimensiunea unor regiuni cerebrale, precum amigdala și nucleus accumbens, esențiale pentru controlul emoțiilor și luarea deciziilor. În timp, aceste modificări pot afecta modul în care reacționăm la stimuli, ne reglam emoțiile și luăm decizii importante.
Efectele asupra sănătății mintale
Te-ai simțit vreodată mai anxios sau trist după ore întregi petrecute pe Instagram sau Snapchat? Studiile arată că utilizatorii intensivi ai rețelelor sociale sunt mai predispuși la stres, anxietate sau chiar depresie. De ce? Aplicații precum Instagram sunt concepute să te facă să cauți validarea celorlalți. Lipsa de „like-uri” sau comentarii poate avea un impact negativ asupra stimei de sine.
Pe de altă parte, cei care utilizează mai rar rețelele sociale raportează o mai mare încredere în sine și mai puține griji legate de opinia altora.
Dependența de scrolling și „discount-ul întârzierii”
„Doar cinci minute” devine adesea o oră pierdută în scroll. Rețelele sociale sunt create pentru a te ține conectat, fiecare notificare, like sau comentariu declanșând dopamină și făcând mai greu să te oprești. Acest fenomen, numit „discount-ul întârzierii”, implică alegerea unei recompense imediate (scrolling-ul) în detrimentul unei activități importante, precum studiul, somnul sau socializarea reală.
Cercetările viitoare: cum afectează rețelele sociale „rețeaua modului implicit”
Următoarea etapă a cercetării este investigarea modului în care rețelele sociale perturbă „rețeaua modului implicit” (DMN) a creierului – un sistem activ atunci când nu ne concentrăm pe o sarcină specifică, precum visarea cu ochii deschiși sau reflecția. Folosind EEG pentru a monitoriza activitatea cerebrală, explorăm dacă utilizarea intensă a rețelelor sociale interferează cu această rețea.
DMN joacă un rol important în procesarea identității de sine, luarea deciziilor și reglarea emoțiilor. Dacă este perturbată, aceasta ar putea explica dificultățile utilizatorilor în menținerea atenției, controlului emoțional și a obiceiurilor mentale sănătoase.
Cum să preiei controlul
Nu trebuie să renunți complet la rețelele sociale. Însă conștientizarea modului în care acestea îți afectează creierul este primul pas spre recâștigarea controlului. Adoptând obiceiuri sănătoase și limitând timpul petrecut online, poți preveni efectele negative asupra sănătății mintale și a funcționării cognitive.
Comentariul va fi postat dupa aprobare