Anul trecut a fost cel mai mortal din istoria jurnalismului de când Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor (CPJ) a început să monitorizeze decesele în 1992. Începând cu 7 octombrie 2023, cel puțin 146 de jurnaliști au fost uciși în Gaza, Cisiordania, Israel și Liban, iar numărul real ar putea fi mult mai mare, având în vedere că multe cazuri sunt încă investigate. În acest timp, autoritățile israeliene au blocat accesul jurnaliștilor străini în Gaza.
Această realitate a fost analizată recent de Kristin Skare Orgeret, profesor de jurnalism și studii media la Universitatea Metropolitană din Oslo, la Conferința Media din Cairo, organizată de Universitatea Americană din Cairo, unde jurnaliști și academicieni au abordat provocările etice și practice ale jurnalismului în zone de conflict. Potrivit lui Nidal Mansoor, de la Centrul pentru Apărarea Libertății Jurnaliștilor din Iordania, „atrocitățile din Gaza și Liban provoacă umanitatea noastră comună și pun la încercare etica jurnalismului”. Mansoor a subliniat prăbușirea sistemului juridic internațional și a standardelor jurnalistice.
Copiii, victimele principale ale conflictului
În timp ce conferința avea loc, ONU raporta că grupul cel mai afectat de victime în Gaza era format din copii cu vârste între 5 și 9 ani. În medie, peste 40 de copii au fost uciși zilnic timp de peste 400 de zile. Jurnaliștii se confruntă cu provocarea de a relata astfel de tragedii inimaginabile, în timp ce încearcă să proceseze ei înșiși aceste statistici devastatoare.
Provocările siguranței pentru jurnaliști
Siguranța jurnaliștilor care operează în zone de conflict rămâne o preocupare majoră. Două jurnaliste egiptene experimentate, Noha Lamloum și Cherine Abdel Azim, au discutat despre formarea pe care o oferă jurnaliștilor din Orientul Mijlociu, inclusiv unui grup de 12 femei jurnaliste din Gaza care s-au refugiat în Egipt. Aceste femei, multe dintre ele văduve sau orfane, încearcă să-și reconstruiască viețile. Momentele lor de respiro, cum ar fi privitul mării, devin încărcate de o tristețe profundă.
Standardele duble în presa occidentală
Un subiect central al conferinței a fost dublul standard al presei occidentale în raportarea conflictelor. Participanții au remarcat tăcerea față de moartea jurnaliștilor palestinieni, comparativ cu solidaritatea globală exprimată în cazul atentatului asupra revistei „Charlie Hebdo”. De asemenea, exemple precum violențele din Amsterdam din noiembrie 2024 au subliniat cum narațiunile media pot fi influențate de prejudecăți. Un caz concret a fost editarea știrilor de către Sky News, care a eliminat secvențe ce arătau provocările fanilor israelieni, concentrându-se în schimb pe condamnarea antisemitismului.
Rolul tehnologiei și al jurnalismului responsabil
Deși mass-media occidentală este ghidată de principii de imparțialitate, în contexte extreme, precum conflictul din Gaza, aceste principii pot împiedica dezvăluirea adevărului. Jurnaliștii din regiune cer ca realitatea brutală a războiului să fie arătată fără cenzură, inclusiv imagini cu victimele civile.
Exemple de bună practică din Norvegia
Norvegia este un exemplu pozitiv în peisajul jurnalistic global. Cercetările recente (Riegert & Orgeret) au evidențiat acuratețea și contextul oferite de jurnaliștii norvegieni în relatările lor despre atacurile din 7 octombrie asupra Israelului și războiul din Gaza și Liban. Cu toate acestea, rămân întrebări dificile despre utilizarea libertății de exprimare și limitele instrumentelor jurnalistice în fața genocidului potențial.
Reflecții finale
La mai bine de 60 de ani după procesul lui Adolf Eichmann documentat de Hannah Arendt, noțiunea „banalității răului” rămâne relevantă. Kristin Skare Orgeret reflectează asupra rolului presei în fața provocărilor morale și practice ale acestor vremuri tulburi, subliniind necesitatea unei prese care să fie mai curajoasă și mai receptivă la adevărurile brutale ale războiului.
Comentariul va fi postat dupa aprobare