O nouă dezbatere în Suedia: ascensiunea “soft girl” versus moștenirea campaniei împotriva rolului de casnică

Un curent numit „soft girl”, prin care tinerele optează să fie susținute financiar de un partener și să valorizeze aspecte considerate “soft” precum frumusețea și viața de familie, a început să se propage pe rețelele de socializare. Acest fenomen amintește de „trad wife” (soție tradițională) și se manifestă chiar și în Suedia, un stat cu o lungă tradiție de egalitate de gen. Ascensiunea conceptului de „soft girl” a deschis un front nou în dezbaterile din țară, mai ales după ce acesta a fost recunoscut oficial drept “cuvânt nou” de Institutul Suedez pentru Limbă și Folclor, la finele anului 2024.

De la campaniile împotriva casnicelor la fenomenul “soft girl”

Suedia a devenit celebră pentru politicile sale avansate de egalitate, care au transformat radical rolul femeii în societate. Începând cu mijlocul secolului XX, guvernul suedez a întreprins o serie de măsuri pentru a încuraja femeile să intre pe piața muncii, renunțând la modelul tradițional de soție casnică. În perioada de industrializare (anii 1930–1950), multe femei au devenit gospodine, însă acest rol a început să fie puternic criticat încă din anii 1960.

Campania care a schimbat societatea

În anii ’60, când guvernul suedez a demarat inițiative de amploare, scopul a fost clar: creșterea participării femeilor la piața muncii și consolidarea independenței lor financiare. Agenția Națională pentru Piața Muncii (AMS) a difuzat reclame la radio și TV, a publicat articole în presa națională și locală și a organizat evenimente sub genericul „Hemmafru Byter Yrke” („Casnica își schimbă meseria”), menite să informeze femeile despre beneficiile unui loc de muncă remunerat.

• Inspectorii de activare (activation inspectors) – echivalentul “influencerilor” de atunci – se deplasau prin orașe, discutau direct cu gospodinele în cinematografe, centre comunitare ori chiar prin metoda “ușă la ușă”.
• Argumentul de bază era că un loc de muncă nu doar oferea independență financiară și libertate, ci și sprijinea prosperitatea întregii societăți.

Rezultatul?

Prin politici publice, servicii de îngrijire a copiilor, impozitare individuală și ateliere de informare, Suedia și-a transformat rapid peisajul social și familial. Multe femei au renunțat la statutul de gospodină cu normă întreagă, devenind salariate și câștigând mai multă independență.

“Soft girl” și întrebările actuale

La decenii distanță, răspândirea pe internet a conceptului de “soft girl” înseamnă o întoarcere la modele de feminitate asociate cu munca domestică și dependența financiară de partener. Într-o țară în care ideea de egalitate de gen este adânc înrădăcinată, acest trend a stârnit reacții intense:

• Suport pentru “soft girl”: Unele voci consideră că femeile trebuie să aibă libertatea de a-și alege modul de viață, indiferent dacă aceasta înseamnă o carieră sau o implicare în treburile casnice și creșterea copiilor.
• Critici: Alții văd în acest fenomen un regres față de politicile și valorile care au sprijinit emanciparea economică a femeilor începând cu anii ’60. Ei atrag atenția că rolul de “soft girl” riscă să consolideze stereotipuri de gen și dependență financiară.
• 
  

O perspectivă globală

Fenomenul “soft girl” nu este singular în Suedia. “Trad wives” sau adeptele vieții casnice se regăsesc în diverse țări, promovând valorile “tradiționale” de familie și feminitate pe rețelele de socializare. Totuși, faptul că acest trend se evidențiază în Suedia, un reper în materie de egalitate de gen, ridică întrebări despre cum influențează cultura digitală comportamentele și aspirațiile femeilor în societăți cu politici progresiste.

Concluzie
Pe fondul unei istorii în care guvernul suedez a susținut activ angajarea femeilor și a descurajat modelul “casnică” prin campanii publice, apariția “soft girl” demonstrează modul în care mediul online poate readuce în atenție roluri și identități tradiționale. Dezbaterea actuală din Suedia reflectă tensiunea dintre libertatea individuală și idealurile egalității de gen, subliniind că dinamica valorilor familiale și profesionale rămâne în continuă schimbare, influențată de factori politici, economici și culturali.