În fiecare an, aproximativ 10% din cele 185 de milioane de tone de pâine produse la nivel global ajung la gunoi. Această risipă masivă provine nu doar din gospodării, ci și din supermarketuri și brutării comerciale. Deși o mare parte din pâinea aruncată este încă sigură pentru consum, ea nu poate fi vândută, ceea ce duce la pierderi alimentare semnificative. Însă o cercetare recentă sugerează o soluție inovatoare: transformarea crustelor de pâine în alimente noi prin fermentare fungică.
Impactul producției de pâine asupra mediului
Grâul, ingredientul principal al pâinii, este unul dintre cele mai consumate culturi, furnizând 20% din caloriile și proteinele din alimentația noastră globală. Cu toate acestea, producția sa are un impact ecologic uriaș. Un studiu realizat în 2017 de Universitatea Sheffield a arătat că fermele de grâu, în special utilizarea fertilizanților, sunt responsabile pentru aproximativ 40% din emisiile de gaze cu efect de seră asociate producției de pâine. Risipa alimentară agravează această problemă, adăugând o povară semnificativă asupra mediului.
Soluția: fermentarea crustelor de pâine
Cercetătorii de la Universitatea Aberystwyth au utilizat fermentarea solidă, o tehnică folosită de secole în Asia pentru a produce alimente pe bază de proteine vegetale, cum ar fi tempeh și oncom. Această metodă a fost aplicată pentru prima dată crustelor de pâine, combinate cu proteine extrase din iarbă – o sursă bogată în nutrienți, folosită în mod tradițional pentru hrănirea animalelor.
Procesul de fermentare transformă aceste ingrediente în alimente bogate în proteine, reducând astfel deșeurile și emisiile de gaze cu efect de seră. Prin păstrarea surplusului de pâine în lanțul alimentar, această metodă susține economia circulară, un sistem conceput pentru a minimiza risipa și a maximiza utilizarea resurselor.
Beneficii pentru sustenabilitate
Proteinele obținute prin fermentare sunt mult mai eficiente din punct de vedere al utilizării terenurilor decât producția tradițională de carne. De exemplu, un hectar de pășune produce între 150 și 200 kg de proteine din carne, în timp ce aceeași suprafață de teren poate genera între 1,8 și 3 tone de proteine din culturi furajere, cum ar fi lucerna. Această eficiență subliniază avantajele ecologice ale metodelor alternative de producție a proteinelor.
Cercetătorii lucrează în prezent la extinderea procesului pentru utilizare comercială, colaborând cu parteneri din industrie pentru a dezvolta facilități la scară largă capabile să gestioneze cantitățile mari de deșeuri de pâine generate. Obiectivul este de a face procesul rentabil și de a îmbunătăți gustul, mirosul și textura produselor finale pentru a răspunde preferințelor consumatorilor.
Implicații globale
Transformarea crustelor de pâine în surse nutritive de proteine poate juca un rol crucial în securitatea alimentară globală și sustenabilitate. Această abordare nu doar că reduce risipa alimentară, ci contribuie la un viitor alimentar mai responsabil.
„Metoda noastră ar putea revoluționa modul în care percepem surplusul de pâine,” afirmă Juan Felipe Sandoval Rueda, doctorand în proteine alternative la Universitatea Aberystwyth. Într-o lume cu o populație în creștere rapidă, soluții inovatoare precum aceasta devin tot mai esențiale. Poate că, în curând, o pâine veche nu va mai fi doar un produs uitat, ci parte din viitorul sustenabil al alimentației.
Comentariul va fi postat dupa aprobare