Regiunea Chhattisgarh, situată în inima tribală a Indiei, este de peste 30 de ani epicentrul unui conflict violent între grupul maoist Naxalit, care luptă pentru drepturile comunităților indigene marginalizate, și guvernul indian, care desfășoară forțe de securitate pentru a suprima insurgența. În această perioadă, peste 11.600 de oameni și-au pierdut viața în confruntări.
Pe lângă conflictul armat, Chhattisgarh se confruntă cu presiunile unei industrializări rapide. Exploatarea intensivă a resurselor minerale și extinderea infrastructurii amenință atât terenurile și mijloacele de trai ale comunităților indigene (Adivasi), cât și biodiversitatea unică a regiunii.
Pădurile distruse de conflict și industrializare
Aproximativ 44% din suprafața Chhattisgarhului este acoperită de păduri dense, care adăpostesc specii esențiale de plante și animale, precum arborii Mahua și Sal. Însă aceste ecosisteme fragile sunt devastate de focuri de armă, explozii și defrișări masive. Activista Adivasi, Soni Sori, a documentat impactul acestor distrugeri, publicând imagini cu copaci sfârtecați de gloanțe și terenuri afectate de explozii.
Arborii Mahua și Sal sunt vitali pentru comunitățile indigene, în special pentru femei. Mahua, cunoscut drept „arborele vieții”, este o resursă economică esențială, deoarece florile sale sunt fermentate pentru a produce alcool, vândut ulterior în piețele locale. În multe cazuri, femeile Adivasi se bazează pe această sursă de venit pentru a-și întreține familiile și a plăti datoriile, mai ales atunci când bărbații sunt prinși în luptele dintre insurgenți și forțele guvernamentale.
Pe de altă parte, arborii Sal joacă un rol esențial în stabilizarea solului, prevenind eroziunea și reducând riscul de inundații și alunecări de teren. Defrișarea acestora, combinată cu efectele schimbărilor climatice și precipitațiile tot mai imprevizibile, agravează vulnerabilitatea regiunii.
Impactul asupra faunei sălbatice
Conflictele și distrugerea habitatelor naturale afectează grav și fauna sălbatică din Chhattisgarh. În decembrie 2024, o ursoaică cu două pui a fost ucisă de un dispozitiv exploziv improvizat, plantat de rebelii maoisti în pădurile din Dantewada. Puii au murit de foame la scurt timp după pierderea mamei. Acest incident marchează prima înregistrare a unei victime din rândul animalelor sălbatice cauzată de conflict, deși în trecut astfel de dispozitive au afectat animale domestice și animale de companie.
Într-un alt caz, petrecut cu o lună înainte în Rezervația de Tigri Udanti-Sitanadi, un pui de elefant de cinci ani a suferit răni grave în urma unei explozii. Conservaționiștii avertizează că violențele din zonă împiedică protecția faunei sălbatice, perturbând comportamentul natural al animalelor și îngreunând monitorizarea acestora.
Industrializarea și exploatarea resurselor naturale
Chhattisgarh este o regiune bogată în resurse minerale, iar exploatarea acestora a accelerat defrișările. Între 2023 și 2024, statul a produs aproape 50 de milioane de tone de calcar, 44 de milioane de tone de minereu de fier și peste un milion de tone de bauxită. Însă această activitate industrială are un preț ridicat asupra mediului.
Între 2001 și 2023, Chhattisgarh a pierdut peste 53.500 de hectare de pădure, în mare parte din cauza operațiunilor miniere. În regiunea Hasdeo, mina de cărbune Parsa East Kete Basen a dus la defrișarea a aproape 82.000 de copaci, iar procesul continuă.
Această distrugere a habitatului natural a afectat grav populația de tigri din Chhattisgarh. În 2022, recensământul realizat de National Tiger Conservation Authority a raportat doar 17 tigri în întreaga regiune, comparativ cu 46 în 2014. Conservaționiștii se tem că numărul real este acum și mai mic.
Factorii care au dus la acest declin sunt defrișările și conflictele armate. Exploziile și prezența insurgenților au îngreunat intervențiile pentru protejarea tigrilor, perturbând rutele lor naturale și reducându-le accesul la hrană și teritorii sigure.
Concluzie: Un viitor incert pentru comunitățile indigene și ecosistemele din Chhattisgarh
Pădurile și fauna sălbatică ale Chhattisgarhului sunt în pericol, iar odată cu ele și modul de viață al comunităților Adivasi. Exploatarea intensivă a resurselor naturale, combinată cu un conflict armat prelungit, duce la distrugerea unui ecosistem esențial pentru oameni și animale.
Această degradare nu este doar o problemă de mediu, ci și una socială și economică. Pierderea terenurilor împinge comunitățile indigene într-o sărăcie și mai mare, în timp ce distrugerea habitatului pune în pericol speciile sălbatice emblematice ale regiunii.
Fără măsuri urgente de protecție a pădurilor, faunei și drepturilor comunităților indigene, Chhattisgarh riscă să devină un teren steril, atât ecologic, cât și cultural.
Comentariul va fi postat dupa aprobare