Politicienii care mint ar putea fi sancționați în Țara Galilor: Ce propune noua legislație?

Într-o inițiativă fără precedent în Regatul Unit, politicienii și candidații din Țara Galilor care mint intenționat ar putea fi supuși unor sancțiuni severe, inclusiv excluderea din funcție. Această măsură legislativă, propusă de Comisia pentru standarde de conduită a Seneddului (parlamentul galez), urmărește restabilirea încrederii în politică și combaterea dezinformării.

Printre măsurile avute în vedere se numără definirea legală a înșelăciunii politice, interzicerea explicită a declarațiilor false și introducerea unor sancțiuni care variază de la retragerea publică a afirmației, la suspendare și, în cazuri extreme, revocarea din funcție prin votul alegătorilor.

Totuși, comisia a decis să nu transforme minciuna politică într-o infracțiune penală, renunțând și la opțiunea de a introduce o sancțiune civilă cu o povară mai redusă a probei. Această decizie reflectă preocupările privind separarea puterilor în stat și potențialele implicații asupra procesului democratic.

De ce este necesară această lege?

Propunerile legislative vin în contextul unui declin accentuat al încrederii publice în politicieni.

• Un sondaj din 2023 a relevat că doar 9% dintre britanici au încredere că politicienii spun adevărul – făcându-i cea mai puțin de încredere categorie profesională.
• Raportul privind atitudinile sociale britanice din 2024 a arătat că 45% dintre respondenți cred că guvernele, indiferent de partid, „aproape niciodată” nu pun interesele naționale mai presus de cele politice.

Această lipsă de încredere este atribuită, în parte, creșterii campaniilor politice bazate pe dezinformare, care au influențat alegeri din întreaga lume. În acest context, Țara Galilor devine prima națiune din Regatul Unit care încearcă să combată minciuna politică prin legislație.

Ce măsuri au fost luate în considerare?

Comisia pentru standarde de conduită a analizat trei opțiuni principale pentru combaterea dezinformării politice:

1. Criminalizarea înșelăciunii politice – o opțiune respinsă din cauza riscurilor de politizare a justiției și a încărcării instanțelor.
2. Introducerea unei sancțiuni civile, gestionată de Ombudsmanul Serviciilor Publice din Țara Galilor – respinsă din aceleași motive.
3. Întărirea codului de conduită al membrilor Seneddului, cu sancțiuni mai severe – opțiunea preferată, gestionată prin mecanisme interne ale Seneddului.

În prezent, politicienii galezi sunt deja obligați să respecte cele șapte principii ale vieții publice, care includ onestitatea și integritatea. De asemenea, Seneddul dispune de mecanisme de supraveghere, precum voturile de neîncredere, însă eficacitatea acestora este discutabilă.

Un exemplu elocvent este cazul fostului premier Vaughan Gething, care a refuzat inițial să demisioneze după pierderea unui vot de neîncredere, subliniind slăbiciunea mecanismelor actuale de responsabilizare.

Cum va fi aplicată noua legislație?

Standardele de conduită ale Seneddului sunt revizuite de Comisia pentru standarde de conduită, formată în prezent din membri ai Seneddului. O preocupare semnificativă este faptul că această comisie își stabilește propriile reguli, ceea ce ridică întrebări legate de imparțialitate.

Pentru a spori credibilitatea procesului, raportul sugerează numirea unor membri independenți care să participe la luarea deciziilor, evitând astfel percepția de auto-reglementare.

Totuși, introducerea unor sancțiuni mai dure împotriva politicienilor care mint ridică provocări practice:

• Cum pot fi descalificați candidații sau excluși membrii Seneddului fără a afecta principiile democratice?
• Cum se pot evita plângerile abuzive, menite să discrediteze adversarii politici?

Aceste aspecte vor trebui clarificate înainte ca legea să fie adoptată.

De ce nu s-a optat pentru sancțiuni penale?

Deși peste două treimi dintre alegătorii galezi susțin ideea criminalizării minciunii politice, comisia a decis să excludă această posibilitate din mai multe motive:

• Separarea puterilor în stat – ar fi problematic ca judecătorii nealeși să decidă asupra carierelor unor politicieni aleși democratic.
• Încărcarea instanțelor – sistemul judiciar britanic se confruntă deja cu tergiversări majore, iar astfel de procese ar putea dura ani de zile.
• Politizarea justiției – există riscul ca acuzațiile de înșelăciune să fie folosite ca armă politică, afectând procesul democratic.

În schimb, noul cadru legislativ va impune standarde mai stricte, similare celor existente în alte profesii, precum avocații, medicii, jurnaliștii și sectorul financiar, unde minciuna profesională atrage sancțiuni clare.

Țara Galilor, un exemplu pentru restul lumii?

Într-o perioadă în care încrederea în politicieni atinge minime istorice, Țara Galilor propune o abordare inovatoare pentru restabilirea transparenței în politică.

Dacă măsurile vor avea succes, este posibil ca alte națiuni să adopte legi similare pentru combaterea dezinformării politice. Pe de altă parte, eficacitatea acestor sancțiuni va depinde de modul în care vor fi aplicate și de receptivitatea electoratului la noile standarde.

Într-un peisaj politic marcat de scandaluri și promisiuni false, această inițiativă ar putea marca începutul unei noi ere a responsabilității politice.