Testul reușit al Boom Supersonic marchează un progres, dar ridică întrebări privind impactul asupra mediului

Compania americană Boom Supersonic a anunțat recent că a efectuat cu succes testul celui mai nou avion al său, XB-1, un pas important spre relansarea zborurilor comerciale supersonice. Compania dezvoltă un avion mai mare, Overture, pe care intenționează să-l lanseze în următorii cinci ani și susține că are deja comenzi din partea mai multor companii aeriene. Cu toate acestea, în contextul în care industria aviației se confruntă cu o presiune crescândă pentru a atinge obiectivul net zero până în 2050, reintroducerea avioanelor supersonice ridică probleme legate de sustenabilitate.

Reducerea zgomotului sonic – un pas crucial

Unul dintre cele mai mari obstacole în calea zborurilor supersonice comerciale este boom-ul sonic, zgomotul puternic produs atunci când un avion depășește viteza sunetului. Boom Supersonic încearcă să atenueze acest efect printr-un design aerodinamic optimizat, folosind fenomenul „Mach cutoff”, care determină reflexia undelor de șoc în atmosferă, împiedicându-le să ajungă la sol. Această inovație este esențială pentru obținerea certificării care permite zborurile comerciale deasupra uscatului—o condiție esențială pentru viabilitatea economică a avioanelor supersonice.

Dacă Boom Supersonic va reuși să îndeplinească aceste cerințe, Overture ar putea deveni primul avion comercial supersonic de după retragerea Concorde, atingând 1,7 ori viteza sunetului și reducând timpul de zbor între Londra și New York la doar 3,5 ore. În plus, și alte companii fac progrese în această direcție: Spike Aerospace dezvoltă un avion supersonic de afaceri, iar NASA și Lockheed Martin plănuiesc testarea aeronavei X-59 în acest an.

Problema majoră: consumul de combustibil și emisiile

Problema principală a avioanelor supersonice este rezistența aerodinamică generată de undele de șoc care apar atunci când depășesc viteza sunetului. Această rezistență ridicată necesită un consum mult mai mare de combustibil—de până la de zece ori mai mult decât un avion subsonic echivalent, pentru fiecare kilometru parcurs per pasager, scrie Kshitij Sabnis, lector în Inginerie Aerospațială, Queen Mary University of London.

Ca urmare, emisiile de gaze cu efect de seră ale unui avion supersonic pot fi de 5 până la 7 ori mai mari decât cele ale unui avion obișnuit. Mai mult, aceste avioane zboară la altitudini mult mai mari decât aviația comercială standard. De exemplu, Concorde opera la 18 km altitudine, comparativ cu 12 km, nivelul obișnuit al avioanelor de pasageri. Emisiile rezultate la aceste înălțimi tind să rămână mai mult timp în atmosferă, ceea ce le amplifică efectul nociv.

Combustibili sustenabili: soluție reală sau iluzie?

Boom Supersonic susține că motoarele noului avion Overture vor funcționa exclusiv cu combustibili sustenabili pentru aviație (SAF)—combustibili alternativi fabricați din uleiuri uzate sau resturi agricole. Această strategie ar putea contribui la reducerea emisiilor, însă problema este scalabilitatea acestor resurse. Producția de SAF depinde în prezent de culturile agricole, ceea ce poate contribui la defrișări și competiție cu producția alimentară. Dacă întreaga industrie aeronautică ar folosi SAF, suprafața de teren necesară ar fi enormă.

O posibilă soluție pe termen lung este e-kerosenul, un combustibil sintetic obținut prin combinarea hidrogenului și dioxidului de carbon folosind electricitate regenerabilă. Însă această tehnologie este încă în fază incipientă și nu poate susține, deocamdată, nevoile aviației comerciale.

Efectele contrailor asupra climei

Pe lângă emisiile de CO₂, avioanele supersonice generează contrails—nori subțiri de vapori de apă formați din gazele de eșapament. Acești nori pot reține căldura în atmosferă asemănător gazelor cu efect de seră, având un impact climatic de două ori mai mare decât emisiile de CO₂. Deocamdată, nu există suficiente studii pentru a înțelege pe deplin efectele contrailor la altitudini ridicate, ceea ce adaugă incertitudine în analiza impactului climatic al avioanelor supersonice.

Un impact limitat, dar semnificativ

Având în vedere costurile ridicate, avioanele supersonice vor rămâne o nișă în industria aeronautică, ceea ce înseamnă că impactul lor total asupra emisiilor va fi mai mic comparativ cu cel al miilor de avioane subsonice aflate în operare.

Există însă un potențial beneficiu indirect: tehnologiile dezvoltate pentru a face aviația supersonică mai eficientă ar putea fi transferate către avioanele convenționale, contribuind la reducerea emisiilor în întregul sector.

Concluzie

Boom Supersonic marchează un pas important în aviație, dar fizica nu poate fi păcălită: avioanele supersonice vor consuma întotdeauna mai mult combustibil și vor avea un impact climatic mai mare decât cele subsonice.

Dacă industria aviației dorește cu adevărat să atingă net zero până în 2050, trebuie să se concentreze pe combustibili alternativi și tehnologii sustenabile. Doar astfel, inovațiile din domeniul aviației supersonice vor putea contribui la un viitor mai verde pentru întreaga industrie aeronautică.