Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a emis o serie de precizări detaliate privind decizia sa din 26 martie 2025, prin care a solicitat platformei YouTube eliminarea unui material video intitulat „Democrația a fost călcată în picioare”, publicat pe canalul @mariustucashow, aparținând jurnalistului Marius Tucă. CNA subliniază că nu a „interzis o emisiune”, ci a acționat în baza atribuțiilor sale legale pentru a contracara difuzarea unui conținut audiovizual identificat ca fiind ilegal, cu caracter de dezinformare gravă și potențial incitator.
1. Fundamentul deciziei CNA: cadru legal și criterii de analiză
Consiliul a explicat că decizia sa s-a bazat pe un ansamblu legislativ și normativ: Directiva UE privind Serviciile Audiovizuale, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), Constituția României, Legea Audiovizualului nr. 504/2002, precum și pe standardele deontologice ale profesiei jurnalistice. Pe această bază, CNA a calificat materialul ca fiind un discurs care depășește limitele libertății de exprimare, fiind formulat cu intenția de a genera neîncredere publică și de a crea o percepție falsă asupra funcționării instituțiilor democratice.
2. Utilizarea abuzivă a termenului „lovitură de stat”
Una dintre cele mai problematice afirmații analizate a fost folosirea repetată și nefondată a expresiei „lovitură de stat” în raport cu activitatea Biroului Electoral Central (BEC) și a Curții Constituționale a României (CCR). CNA explică faptul că aceste instituții acționează în mod legal și constituțional, fără a avea atribuții politice directe. A le acuza de răsturnarea ordinii democratice, fără nicio probă, constituie o denaturare gravă a realității și un atac simbolic asupra arhitecturii constituționale.
3. Discurs programatic și inducerea voită a unei realități alternative
Analiza transcriptului video arată un discurs planificat, în care jurnalistul nu își exprimă simple opinii, ci prezintă afirmații ca fiind fapte absolute, fără drept de contestare. Formulări de tipul „au tăiat ce mai rămăsese din statul ăsta și așa mafiot” nu sunt încadrabile în libertatea de exprimare protejată de CEDO, în lipsa unor baze factuale. Mai mult, limbajul utilizat are un caracter ostil și polarizant, menit să amplifice nemulțumirea socială și să incite la acțiune împotriva instituțiilor.
4. Încălcări grave ale normelor jurnalistice
CNA identifică patru principii profesionale încălcate:
-
Adevărul – lipsa probelor și a surselor verificabile;
-
Verificarea – lipsa unui efort de a consulta documente oficiale sau puncte de vedere alternative;
-
Separarea faptelor de opinii – opiniile sunt prezentate drept fapte;
-
Responsabilitatea socială – mesajul este formulat într-un mod care poate stimula reacții emoționale extreme.
În aceste condiții, materialul video nu poate fi considerat un act jurnalistic responsabil, ci un discurs orientat spre manipulare, radicalizare și discreditarea instituțiilor democratice.
5. Impactul asupra spațiului public și al coeziunii sociale
Potrivit CNA, eliminarea conținutului nu a vizat jurnalistul în mod personal, ci mesajul în sine, în contextul mai larg al unor campanii recente de comunicare online cu potențial destabilizator. Consiliul notează că în ultimele săptămâni au avut loc manifestații violente, atacuri asupra forțelor de ordine, jurnaliștilor și televiziunilor – unele dintre acestea fiind alimentate de mesaje false și incitatoare. În acest sens, comunicarea analizată este parte a unei dinamici mai largi de instigare și manipulare în mediul digital.
6. Rolul legal al CNA în spațiul digital
CNA respinge ideea că nu ar avea competențe privind conținutul online. Odată cu transpunerea în legislația națională a Regulamentului UE 2022/2065 privind serviciile digitale (DSA), prin Legea nr. 50/2024, Consiliul a fost desemnat ca autoritate competentă pentru conținuturile media audiovizuale publicate inclusiv pe platformele digitale. Art. 11 alin. (1) din această lege permite explicit autorităților să solicite eliminarea conținutului ilegal, iar CNA poate face acest lucru în baza Legii audiovizualului, atunci când sunt afectate domenii precum instigarea la ură, incitarea la violență sau dezinformarea periculoasă în context electoral.
7. Precedente și necesitatea intervenției
CNA amintește că România a fost vizată în trecut de atacuri cibernetice și campanii de manipulare digitală, inclusiv în timpul alegerilor prezidențiale, menționând reacția instituției din 2024 privind comportamente neautentice pe TikTok, care au determinat o alertă oficială transmisă Comisiei Europene. Aceste episoade justifică, potrivit CNA, nevoia unei reacții rapide și legale împotriva conținuturilor periculoase.
8. Concluzie: o decizie pentru protejarea spațiului democratic
CNA subliniază că libertatea de exprimare nu este nelimitată și nu poate fi folosită ca scut pentru comunicări care răspândesc falsuri grave, instigă la ură sau subminează în mod deliberat încrederea în instituțiile fundamentale ale statului. În cazul analizat, comunicarea jurnalistului Marius Tucă este considerată o formă extremă de manipulare, care justifică o măsură proporțională și legală de eliminare de pe platformele digitale.
Consiliul își menține decizia de a solicita platformei YouTube eliminarea conținutului și reafirmă că acționează exclusiv în baza legii și cu respect pentru principiile democrației, având ca scop protejarea publicului și a spațiului public împotriva dezinformării și instigării periculoase.
Comentariul va fi postat dupa aprobare