Diferențele salariale între femei și bărbați în România: un decalaj care persistă în 2024

România înregistrează progrese în reducerea inegalităților de gen pe piața muncii, însă diferențele salariale dintre femei și bărbați rămân semnificative, arată analiza „Gender Pay Gap” realizată de PwC România. Conform datelor colectate în sondajul Paywell 2024, decalajul salarial a scăzut la 20% în 2024, comparativ cu 21,6% în 2023 și 23,3% în 2022. Cu toate acestea, diferența rămâne una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, reflectând o serie de dezechilibre structurale din piața muncii.

Principalele cauze ale diferențelor salariale

Decalajul de gen în salarizare nu este doar o problemă economică, ci și una socială, generată de factori precum:

Reprezentarea inegală în funcțiile bine plătite – Femeile sunt majoritare în locurile de muncă mai slab remunerate (75% dintre angajați în quartila inferioară a salariilor sunt femei), în timp ce în pozițiile cel mai bine plătite ponderea lor scade la 54%.
Bonusuri mai mici pentru femei – În medie, bărbații primesc bonusuri cu 19% mai mari decât femeile.
Diferențele de salarizare pe sectoare economice – Cele mai mari discrepanțe se regăsesc în:
- Sectorul bancar – diferență de 30,18%.
- Industria farmaceutică – diferență de 16,11%.
- Retail – diferență de 14,82%.
- Posturi de operatori – diferență de 19,2%.
- Top management – diferența scade la 5,76%, semn că, la acest nivel, politica salarială este mai echilibrată.
Discrepanțe legate de vârstă – Diferențele salariale cresc pe măsură ce angajații înaintează în carieră.
Domenii unde femeile au salarii mai mari – În tehnologie, decalajul salarial este de 11,26% în favoarea bărbaților, în timp ce în industrie și BPO, femeile au salarii mai mari cu 5,51% și respectiv 1,46%.

Potrivit Oanei Munteanu, Director People & Organization, PwC România, discrepanțele de gen sunt influențate de modele sociale și practici de resurse umane, precum:

Rata mai mare de inactivitate pe piața muncii în rândul femeilor.
Orientarea timpurie către anumite profesii care sunt mai slab plătite.
Ponderea mai mare a muncii casnice neremunerate, care limitează timpul disponibil pentru avansarea în carieră.
Impactul maternității, care duce la un ritm mai lent de progres profesional pentru femei.

Reglementări europene pentru reducerea decalajului salarial

În contextul reglementărilor europene, companiile vor trebui să ia măsuri pentru eliminarea diferențelor salariale nejustificate. Directiva UE privind transparența salarială și Directiva privind raportarea privind durabilitatea întreprinderilor (CSRD) impun transparență și limitează diferențele salariale nejustificate la maximum 5%.

În acest sens, firmele vor fi obligate să furnizeze date clare despre diferențele de salarizare și să ia măsuri corective, ceea ce ar putea impulsiona o mai mare egalitate de șanse în companiile private.

Situația decalajului salarial în statele OCDE

Problema inegalității salariale între femei și bărbați nu este specifică doar României. Conform indicelui Women in Work (WiW Index) realizat de PwC, în cele 33 de state membre OCDE, decalajul salarial de gen s-a redus de la 13,5% în 2022 la 13,1% în 2023.

Îmbunătățirile au fost susținute de:

Creșterea ratei de participare a femeilor pe piața muncii, de la 72,1% în 2022 la 72,7% în 2023.
O reducere treptată a diferenței de salarizare prin măsuri legislative și politici de promovare a egalității de gen.

Conform clasamentului WiW Index, cele mai avansate țări în reducerea decalajului de gen sunt:

Islanda
Noua Zeelandă
Luxemburg
Suedia
Slovenia

La polul opus, țările cu cele mai mari decalaje sunt Chile, Coreea și Mexic.

Perspective pentru viitor: Cum poate fi redus decalajul salarial?

Deși tendința este una de îmbunătățire, reducerea diferențelor salariale necesită o abordare cuprinzătoare, care să includă:

Promovarea transparenței salariale în cadrul companiilor și publicarea periodică a datelor privind diferențele de remunerare.
Creșterea reprezentării femeilor în poziții de conducere și în domenii bine plătite, cum ar fi tehnologia și ingineria.
Sprijinirea echilibrului dintre viața profesională și cea personală prin politici de muncă flexibilă și concedii parentale echitabile.
Combaterea stereotipurilor de gen care influențează alegerile de carieră încă de la o vârstă fragedă.

Concluzie

Deși România face pași înainte în direcția egalității salariale, decalajul rămâne semnificativ, iar măsurile legislative europene vor pune o presiune suplimentară pe angajatori pentru a corecta dezechilibrele existente. Reducerea diferențelor de salarizare nu este doar o obligație legală, ci și o oportunitate pentru companii de a valorifica potențialul profesional al femeilor și de a promova un mediu de muncă mai echitabil și incluziv.