Institutul Robert Lansing: Tentative de destabilizare a României prin influența rusă

Potrivit unei analize publicate de Institutul Robert Lansing din SUA, Rusia este responsabilă pentru orchestrarea unor acțiuni de destabilizare în România, inclusiv prin organizarea unor proteste masive în sprijinul candidatului prezidențial pro-rus Călin Georgescu.

Proteste la București după respingerea candidaturii lui Călin Georgescu

Conform raportului Institutului Robert Lansing, serviciile militare de informații ruse (GRU) au avut un rol activ în incitarea protestelor care au urmat deciziei Biroului Electoral Central de a respinge candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale.

Institutul citează dovezi care leagă cercul de influență al lui Georgescu de structuri paramilitare rusești, inclusiv de mercenarul Horațiu Potra, cunoscut pentru conexiunile sale cu gruparea Wagner. În septembrie 2024, Potra ar fi efectuat o deplasare la Dubai, unde a vizitat ambasada rusă și s-a întâlnit cu reprezentanți ai Wagner. Totodată, raportul menționează implicarea lui Marin Burcă, fost luptător al Legiunii Străine, care a colaborat cu mișcări naționaliste și a inițiat parteneriate economice cu Dorina Mihai, o persoană conectată la structuri militare din Cecenia. Aceasta ar fi avut contacte directe cu Generalul Zamid Aliyevich Chalaev, un apropiat al liderului cecen Ramzan Kadîrov, precum și cu soldați ruși care au luptat în Mariupol în 2022.

Operațiuni ale autorităților române

Ca reacție la aceste dezvăluiri, autoritățile române au organizat 47 de percheziții în cinci județe, investigând 27 de persoane suspectate de activități extremiste și legături cu rețele de influență ruse. Potra și asociații săi sunt acuzați de organizarea unei grupări cu caracter fascist, rasist și xenofob, folosind rețele sociale pentru recrutare și propagandă.

Pe 6 martie 2025, aceste persoane au fost arestate sub acuzația de tentativă de lovitură de stat și trădare. Raportul Institutului Robert Lansing indică faptul că aceștia au menținut contacte regulate cu agenți străini, inclusiv din Rusia, unde au efectuat mai multe deplasări pentru a discuta planuri de preluare a puterii.

Expulzarea diplomaților ruși

În acest context, Ministerul Afacerilor Externe al României a decis expulzarea a doi diplomați ruși, inclusiv atașatul militar al Federației Ruse la București, suspectat de activități de spionaj.

Strategia Kremlinului: retragerea României din NATO și UE

Institutul Robert Lansing subliniază că planul rețelei lui Georgescu era de a scoate România din NATO, de a adopta o nouă Constituție, de a modifica simbolurile naționale și de a desființa partidele politice existente, instaurând un guvern format exclusiv din susținători ai săi. Acest obiectiv se aliniază cu strategia geopolitică a Kremlinului de a slăbi alianțele occidentale și de a limita prezența militară NATO în regiunea Mării Negre.

Indicatori ai influenței ruse în protestele din România

Raportul identifică mai mulți factori care sugerează o campanie coordonată de influență rusească:

• Campanii de dezinformare: Au fost identificate rețele sociale care promovează narațiuni anti-UE, anti-NATO și anti-occidentale, similare celor utilizate în alte state europene.
• Analiza amprentei digitale: Rețele de boți și conturi false au fost utilizate pentru amplificarea mesajelor propagandistice.
• Evaluări ale serviciilor de informații: Structurile de securitate occidentale avertizează asupra utilizării "războiului hibrid" de către Rusia pentru a destabiliza Europa.
• Metode similare cu alte operațiuni ruse: Strategiile utilizate în România seamănă cu cele observate în Moldova și alte state din regiune.

Motivele geopolitice ale Kremlinului

Potrivit analizei Institutului Robert Lansing, interesul Rusiei pentru destabilizarea României poate fi explicat prin:

1. Subminarea NATO și UE - Slăbirea coeziunii europene și a angajamentului transatlantic.
2. Controlul regiunii Mării Negre - Limitarea influenței occidentale în regiune.
3. Exploatarea diviziunilor interne - Susținerea mișcărilor naționaliste pentru a reduce sprijinul public pentru UE.
4. Presiuni asupra Moldovei - O Românie slăbită ar reduce sprijinul pentru Chișinău și ar facilita influența rusească asupra Republicii Moldova.

Călin Georgescu și preocupările privind eticheta de politician pro-rus

Georgescu și susținătorii săi sunt conștienți de riscul electoral asociat cu o etichetă pro-rusă. Institutul Robert Lansing notează că percepția pro-rusă a unui politician poate avea efecte negative asupra credibilității sale și poate atrage investigații și critici internaționale.

Concluzie

Potrivit Institutului Robert Lansing, investigațiile asupra lui Georgescu și a cercului său confirmă tentativele de influență rusească în România. Aceste acțiuni au implicații serioase asupra securității naționale și a stabilității politice a țării, necesitând o atenție crescută din partea autorităților române și a partenerilor internaționali.

Raportul original al institutului este disponibil aici.