Lipsa somnului și creșterea credinței în teoriile conspirației: Ce arată noile cercetări

Teoriile conspirației fascinează prin promisiunea unor explicații simple pentru evenimente complexe, adesea bazându-se pe ideea unor comploturi ascunse orchestrate de grupuri puternice. De la negarea aterizării pe Lună până la acuzații de fraudă electorală, aceste teorii modelează opiniile publice și influențează comportamentele sociale.

De-a lungul timpului, cercetătorii au analizat factori precum prejudecățile cognitive, influențele sociale și trăsăturile de personalitate pentru a înțelege de ce oamenii cred în teorii conspiraționiste. Însă, un element adesea trecut cu vederea este impactul subtil al factorilor zilnici, cum ar fi stresul sau lipsa somnului. O nouă cercetare sugerează că calitatea scăzută a somnului joacă un rol semnificativ în adoptarea credințelor conspiraționiste.

Cum apar teoriile conspirației: factori cognitivi și sociali

Credința în conspirații este influențată de multiple aspecte psihologice și sociale. Prejudecățile cognitive, cum ar fi tendința de a detecta modele chiar și în informații aleatorii, fac ca oamenii să fie mai predispuși la interpretări conspiraționiste. În plus, influențele sociale, precum normele de grup și expunerea la anumite narațiuni culturale, joacă un rol semnificativ.

Trăsături de personalitate, cum ar fi narcisismul sau tendința de a gândi intuitiv, au fost, de asemenea, asociate cu o mai mare susceptibilitate la conspirații. Deși acești factori sunt bine documentați, cercetarea recentă introduce un nou element esențial: somnul insuficient. Se pare că un somn de slabă calitate poate accentua distorsiunile cognitive și stările emoționale negative, sporind astfel vulnerabilitatea la teoriile conspirației.

Rolul somnului în gândirea conspiraționistă

Somnul este esențial pentru sănătatea mentală, reglarea emoțiilor și funcționarea cognitivă. Lipsa somnului a fost deja corelată cu anxietatea crescută, depresia și paranoia – factori care, la rândul lor, sunt strâns legați de adoptarea teoriilor conspiraționiste. Cu toate acestea, somnul a fost rareori menționat ca o cauză posibilă în această ecuație.

Un studiu anterior a descoperit că insomniile cronice, considerate o tulburare clinică, sunt asociate cu credința în conspirații. Pe baza acestor descoperiri, cercetătorii de la Universitatea din Nottingham au examinat cum influențează calitatea slabă a somnului – fără a fi vorba de insomnie clinică – adoptarea credințelor conspiraționiste.

Ce arată cercetările: Lipsa somnului crește credința în conspirații

Publicat în Journal of Health Psychology, studiul a fost realizat în două etape:

1. Experimentul incendiului de la Catedrala Notre Dame (2019)

   • Participanți: 540 de persoane au completat un test standardizat pentru evaluarea calității somnului.
   • Metodă: Ulterior, aceștia au citit două versiuni diferite ale unui articol despre incendiul de la Notre Dame: o versiune factuală, care explica incidentul ca un accident, și o versiune conspiraționistă, sugerând un complot.
   • Rezultate: Cei care au raportat o calitate scăzută a somnului au fost semnificativ mai predispuși să creadă versiunea conspiraționistă a evenimentului.

2. Studiul asupra conexiunii dintre somn și starea emoțională

   • Participanți: 575 de persoane.
   • Metodă: Cercetătorii au analizat legătura dintre lipsa somnului, depresie, paranoia și furie pentru a înțelege mecanismul prin care somnul afectează gândirea conspiraționistă.
   • Rezultate: S-a confirmat că o calitate scăzută a somnului este corelată cu o credință mai puternică în teorii conspiraționiste, iar depresia s-a dovedit a fi factorul de legătură cel mai puternic. Cu alte cuvinte, lipsa somnului afectează starea emoțională, iar depresia mediata această legătură cu gândirea conspiraționistă.

Corelație sau cauzalitate? Întrebarea esențială

Deși studiul arată o asociere clară între lipsa somnului și credințele conspiraționiste, nu demonstrează o relație directă de cauzalitate. Este posibil ca un alt factor – precum stresul cronic sau anxietatea – să fie responsabil atât pentru calitatea scăzută a somnului, cât și pentru susceptibilitatea la teorii conspiraționiste.

Totuși, cercetările anterioare despre privarea acută de somn arată că aceasta poate amplifica anxietatea, depresia și paranoia. Astfel, ar fi de așteptat ca lipsa severă de somn să influențeze și acceptarea teoriilor conspiraționiste. Viitoarele studii ar putea folosi experimente controlate pentru a verifica acest efect.

Impactul real: De ce contează aceste descoperiri?

Teoriile conspirației nu sunt doar simple curiozități. Ele au implicații semnificative asupra societății, contribuind la ezitarea față de vaccinuri, negarea schimbărilor climatice și radicalizarea politică. Într-o lume în care dezinformarea se răspândește rapid, înțelegerea factorilor care alimentează gândirea conspiraționistă este esențială pentru combaterea acestor probleme.

Descoperirile sugerează că îmbunătățirea calității somnului ar putea reduce susceptibilitatea la conspirații. Intervențiile axate pe somn, cum ar fi terapiile pentru insomnie sau inițiativele de sănătate publică privind igiena somnului, ar putea deveni instrumente eficiente în combaterea dezinformării.

Somnul – o piesă dintr-un puzzle mai mare

Deși somnul insuficient pare să joace un rol important, nu este singura cauză a gândirii conspiraționiste. Aceasta este probabil rezultatul unui mix complex de prejudecăți cognitive, influențe sociale, stări emoționale și convingeri personale. De asemenea, mulți oameni cu un somn de proastă calitate nu cred în conspirații, în timp ce unii adepți ai teoriilor conspiraționiste pot avea un somn odihnitor.

Viitoarele cercetări ar trebui să exploreze interacțiunea dintre somn și alți factori cognitivi și sociali, pentru a obține o imagine mai clară asupra modului în care apar și se răspândesc teoriile conspirației.

Concluzie: Un somn bun ne ajută să gândim critic

Prioritizarea unui somn odihnitor nu doar că îmbunătățește sănătatea fizică și mentală, dar poate ajuta și la dezvoltarea gândirii critice și la o mai bună rezistență în fața dezinformării. Într-o lume tot mai complexă, în care informația falsă circulă rapid, un somn de calitate ar putea deveni un aliat neașteptat în lupta împotriva teoriilor conspiraționiste.