Majoritatea țărilor au ratat termenul limită pentru noile angajamente climatice: Ce urmează?

Un nou termen limită stabilit pentru țările semnatare ale Acordului de la Paris privind schimbările climatice a expirat, însă doar 15 dintre cele 194 de state și-au depus la timp planurile pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Rata scăzută de conformare sugerează o lipsă de urgență în combaterea crizei climatice și ar putea reduce presiunea asupra negocierilor din cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP30), care va avea loc în noiembrie în Belém, Brazilia.

Ce presupun planurile naționale pentru reducerea emisiilor?

Planurile naționale de reducere a emisiilor, cunoscute sub numele de Contribuții Naționale Determinate (NDCs), sunt revizuite la fiecare cinci ani, fiecare versiune nouă fiind așteptată să includă obiective mai ambițioase decât precedenta. Scopul final este limitarea încălzirii globale la 1,5°C peste nivelurile pre-industriale, cu un prag maxim de 2°C.

Aceste planuri includ strategii pentru decarbonizare, cum ar fi tranziția la energie regenerabilă, măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice și mecanisme pentru creșterea rezilienței economiilor la efectele încălzirii globale.

Țările care și-au respectat angajamentele

Printre cele 15 țări care și-au trimis la timp planurile climatice se numără Emiratele Arabe Unite, Regatul Unit, Elveția, Ecuador, Andorra și Insulele Marshall. Brazilia, gazda COP30, și-a actualizat obiectivele climatice, angajându-se să reducă emisiile cu 59-67% până în 2035, comparativ cu nivelurile din 2005. Cu toate acestea, țara nu este pe cale să-și atingă obiectivul pentru 2025, iar redefinirea bazei de referință pentru emisiile sale ar putea face reducerea mai puțin ambițioasă decât pare.

Japonia a anunțat un nou obiectiv de reducere a emisiilor cu 60% până în 2035 și 73% până în 2040, față de nivelurile din 2013. Aceasta este o îmbunătățire considerabilă față de angajamentul său anterior de 46% până în 2030, demonstrând modul în care sistemul de "ratchet-up" al Acordului de la Paris ar trebui să funcționeze.

Regatul Unit a promis o reducere a emisiilor cu 81% până în 2035, față de nivelurile din 1990, un angajament considerat de experți compatibil cu limitarea încălzirii globale la 1,5°C.

Statele Unite au anunțat un plan de reducere a emisiilor nete cu 61-66% sub nivelurile din 2005 până în 2035, însă această promisiune este incertă, având în vedere că administrația Trump a retras din nou SUA din Acordul de la Paris.

Mari absenți: China, India, Rusia și Uniunea Europeană

Unele dintre cele mai mari economii și cei mai importanți poluatori globali, inclusiv China, India, Rusia și Uniunea Europeană, nu au trimis noi angajamente climatice până la termenul limită.

• India s-a angajat să reducă emisiile cu 35% până în 2030, dar toate actualizările sale ulterioare au fost considerate „insuficiente” de experți independenți. Mai mult, bugetul său național recent nu a inclus fonduri semnificative pentru măsuri de reducere a emisiilor sau adaptare climatică.
• China, care a promis în 2015 să-și reducă emisiile de CO₂ cu 65% până în 2030, a fost responsabilă pentru peste 90% din creșterea globală a emisiilor de CO₂ de la semnarea Acordului de la Paris.
• Rusia, care s-a alăturat târziu Acordului de la Paris, nu și-a îmbunătățit angajamentele și continuă să exploateze intensiv resursele sale de petrol și gaze.
• Uniunea Europeană, deși ar fi putut prelua rolul de lider global în domeniul climatic, nu a reușit să depună la timp un nou angajament, punând sub semnul întrebării capacitatea sa de a menține presiunea asupra marilor economii globale.

Un viitor incert: Cooperare sau competiție pentru resurse?

Lipsa unui număr mare de NDC-uri la termenul limită sugerează că perioada de cooperare internațională în lupta împotriva schimbărilor climatice s-ar putea apropia de sfârșit. În loc să-și concentreze eforturile pe tranziția energetică, marile puteri par să-și direcționeze atenția către securizarea resurselor minerale esențiale pentru tehnologiile verzi, cum ar fi litiul și nichelul.

Dacă țările continuă să nu-și îndeplinească angajamentele, experții avertizează că temperatura globală ar putea crește cu până la 4,4°C până în 2100, un scenariu care presupune continuarea utilizării necontrolate a combustibililor fosili.

Într-un scenariu mai optimist, în care țările își respectă angajamentele și accelerează investițiile în tehnologii verzi, încălzirea globală ar putea fi limitată la 1,8°C până la sfârșitul secolului. Însă, pentru a atinge acest obiectiv, este necesară o colaborare internațională mai strânsă, fără ca marile economii să își impună dominația asupra resurselor globale.

Viitorul rămâne incert și depinde de acțiunile imediate ale liderilor mondiali. Temperaturile vor continua să crească, însă deciziile luate astăzi vor influența severitatea schimbărilor climatice și capacitatea noastră de a ne adapta la ele.