Un sondaj recent realizat de platforma imobiliară Storia, parte a grupului OLX, a oferit o imagine detaliată asupra modului în care românii percep relațiile de vecinătate și factorii care contribuie la o conviețuire armonioasă. Conform datelor colectate de la 1.904 respondenți în luna februarie 2025, principalele trăsături apreciate la un vecin sunt amabilitatea și respectul (47%), urmate de liniște (41%).
Pe de altă parte, doar 6% dintre participanți au menționat implicarea în comunitate sau disponibilitatea de a ajuta drept calități importante, aspect care indică o preferință majoritară pentru relații discrete și individualiste în mediul de locuit.
Relațiile de vecinătate în funcție de generație
Preferințele românilor în ceea ce privește vecinii variază ușor în funcție de vârstă. Toate grupele de vârstă consideră amabilitatea o calitate esențială, însă Generația Z (18–28 de ani) și Millennials (29–44 de ani) valorizează mai mult liniștea (42% și, respectiv, 43%). În schimb, Baby Boomers (61–79 de ani) pun accent pe sprijinul reciproc și pe coeziunea comunitară, 13% dintre aceștia considerând disponibilitatea de a ajuta drept o trăsătură importantă.
Gradul de interacțiune cu vecinii tinde să crească odată cu vârsta. Doar 23% dintre tinerii din Generația Z declară că interacționează zilnic cu vecinii, comparativ cu 38% dintre cei din Generația X (45–60 de ani). De asemenea, doar 24% dintre tineri consideră o relație bună cu vecinii ca fiind „foarte importantă”, în contrast cu 42% dintre respondenții mai în vârstă.
Percepția asupra diferitelor tipuri de vecini
Sondajul a inclus și o evaluare a diferitelor tipologii de vecini. Cuplurile tinere sunt percepute ca fiind cei mai potriviți vecini, cu un scor mediu de 3,31 din 5. Acestea sunt urmate de persoanele singure (3,11), familiile cu copii (3,02) și persoanele în vârstă (2,91). Studenții au fost percepuți drept cei mai puțin dezirabili vecini, obținând un scor de 2,65, probabil din cauza percepției legate de un stil de viață mai zgomotos.
Nemulțumiri frecvente și diferențe în funcție de tipul locuinței
Lipsa de respect și atitudinile agresive reprezintă principalul motiv de nemulțumire în relațiile de vecinătate, fiind menționate de 56% dintre respondenți. Zgomotul excesiv este a doua sursă de conflict (35%), în special în mediul urban, unde viața la bloc accentuează expunerea la disconfort acustic.
Persoanele care locuiesc la casă tind să valorizeze mai mult relațiile de vecinătate (39% le consideră „foarte importante”), comparativ cu 30% dintre cei care locuiesc în apartamente. De asemenea, 39% dintre cei care locuiesc la casă interacționează zilnic cu vecinii, față de 31% dintre locatarii de apartamente.
Atitudini generale față de vecini și conviețuire
Chiar dacă există nemulțumiri punctuale, aproape jumătate dintre respondenți (46%) au afirmat că nu au avut niciodată probleme cu vecinii, ceea ce indică o tendință generală spre conviețuire pașnică. Alte surse de tensiune, precum nerespectarea spațiilor comune (6%) sau lipsa comunicării (3%) sunt mai puțin frecvente.
Contextul studiului și obiectivele platformei
Sondajul face parte din inițiativa „Drumul inteligent spre acasă”, prin care Storia își propune să faciliteze accesul la informații relevante pentru toți participanții din piața imobiliară – de la chiriași și cumpărători, până la agenți și dezvoltatori. Platforma urmărește să contribuie la luarea unor decizii informate în procesul de selecție a locuinței, inclusiv prin oferirea de perspective asupra calității relațiilor de vecinătate.
Rezultatele evidențiază o serie de tendințe sociale și comportamentale care pot influența alegerile în domeniul locativ, într-un context urban aflat într-o continuă transformare.
Comentariul va fi postat dupa aprobare