Studiu: Scăderea alarmantă a vaccinării ROR și pneumococice în România

Un nou studiu al Salvați Copiii România evidențiază o scădere alarmantă a ratelor de vaccinare în România, în special pentru vaccinul ROR (rujeolă-oreion-rubeolă) și vaccinul pneumococic conjugat. 

Consecințele acestei tendințe sunt deja vizibile, România înregistrând 77,8% dintre toate cazurile de rujeolă din Uniunea Europeană. Printre principalele cauze identificate se numără dezinformarea din social media, desființarea vaccinării în școli și accesul dificil la servicii medicale în mediul rural.

România, epicentrul epidemiei de rujeolă din UE

Conform Institutului Național de Sănătate Publică, perioada 2023-2024 a fost marcată de o explozie a cazurilor de rujeolă, cu 7.243 de cazuri confirmate și 8 decese, dintre care trei la sugari prea mici pentru a fi vaccinați. În acest context, acoperirea vaccinală cu prima doză de ROR a ajuns la 78% la nivel național, în timp ce rapelul administrat la 5 ani are o acoperire de doar 62%. În mediul rural, situația este și mai îngrijorătoare, cu o acoperire de 58,2% pentru prima doză.

Situația acoperirii vaccinale ROR în România este caracterizată de diferențe majore între județe:

• Cea mai mare rată de vaccinare a fost înregistrată în Giurgiu – 97,5%
• Cele mai mici rate se regăsesc în Neamț (44,9%), Hunedoara (48,6%), Caraș-Severin și Suceava (53,3%)

Vaccinul pneumococic: acoperire insuficientă și disparități regionale

În cazul vaccinului pneumococic conjugat, acoperirea națională la trei doze este de 63,1%, iar în mediul rural este chiar mai scăzută, la doar 59,8%.

• Giurgiu are cea mai mare rată de vaccinare – 95,6%
• Cele mai scăzute rate sunt înregistrate în Suceava (33,3%), Arad (36,6%) și Hunedoara (40,1%)

Deși vaccinul pneumococic nu generează la fel de multă reticență precum ROR sau HPV, studiul arată că lipsa accesului la servicii medicale și barierele logistice contribuie la rata scăzută de imunizare.

Principalele bariere în calea vaccinării

Analiza a identificat patru categorii de obstacole care stau la baza scăderii alarmante a acoperirii vaccinale:

• Bariere atitudinale și comportamentale: Creșterea reticenței după pandemie, refuzul categoric din partea unor comunități și teama de reacții adverse.
• Bariere socio-culturale: Factori culturali, lingvistici, religioși și mobilitatea ridicată a familiilor afectează accesul la vaccinare.
• Bariere informaționale: Dezinformarea masivă din social media, lipsa unei comunicări eficiente din partea autorităților și proliferarea miturilor despre vaccinare.
• Bariere sistemice: Desființarea vaccinării în școli, lipsa sancțiunilor pentru refuzul vaccinării, transportul deficitar în zonele rurale și birocrația excesivă în sistemul medical.

Impactul eliminării vaccinării în școli

Medicii de familie subliniază că eliminarea vaccinării în unitățile de învățământ a avut un impact direct asupra scăderii ratelor de imunizare, mai ales în comunitățile vulnerabile. Dacă pentru prima doză de ROR acceptarea este relativ bună, la rapel rata scade dramatic, ajungând chiar la 20% în unele comunități. Această scădere expune copiii la un risc major de îmbolnăvire, chiar și pe cei care au primit prima doză.

Vaccinul HPV – o provocare majoră în România

Studiul evidențiază și reticența generală față de vaccinul anti-HPV, atât din partea părinților, cât și a unor medici. În unele comunități, acceptarea acestui vaccin este extrem de redusă:

• "Nu vor. Nu vor nici să audă" – AMC 317
• "40 din 3.000 de locuitori s-au vaccinat pentru HPV" – AMC 303

Medicii de familie subliniază importanța recomandărilor venite din partea ginecologilor, care par să aibă mai multă influență asupra părinților în ceea ce privește vaccinarea împotriva virusului papiloma uman (HPV).

Soluții propuse pentru creșterea ratelor de vaccinare

Pentru a stopa declinul vaccinării și a preveni apariția unor epidemii, experții propun un set de recomandări urgente:

1. Îmbunătățirea organizării și accesului la vaccinare

   • Reintroducerea vaccinării în școli
   • Simplificarea procedurilor birocratice pentru raportarea vaccinărilor
   • Asigurarea transportului gratuit pentru pacienți în zonele izolate
   • Creșterea numărului de asistenți medicali comunitari

2. Creșterea nivelului de informare

   • Campanii naționale de educare și informare privind beneficiile vaccinării
   • Crearea unor materiale video adaptate cultural și lingvistic
   • Introducerea unor sesiuni de informare pentru părinți încă din timpul sarcinii

3. Combaterea dezinformării și miturilor despre vaccinuri

   • Implementarea unui sistem de verificare a informațiilor medicale pe platformele de social media
   • Mesaje clare despre consecințele nevaccinării, prezentate prin studii de caz reale

4. Reducerea obstacolelor logistice

   • Acordarea de vouchere pentru transport către centrele medicale
   • Stimulente pentru familiile care respectă schema completă de vaccinare

5. Implementarea unui sistem eficient de urmărire a statusului vaccinal

   • Programare automată pentru vaccinare
   • Notificări prin SMS sau telefon pentru a reaminti părinților programările

Un apel urgent la acțiune

Declinul vaccinării în România a dus deja la reapariția unor boli prevenibile și la epidemii care afectează direct copiii, în special în mediile defavorizate. Experții subliniază că este nevoie de măsuri concrete și rapide pentru a opri această tendință și a proteja sănătatea publică.

"Prioritizarea educației și combaterea dezinformării sunt esențiale pentru a construi încredere între comunități și profesioniștii din sănătate" – Marcelo Pascual Morales, Managing Director MSD România & Republica Moldova.

"Accesul la servicii medicale de calitate înseamnă și acces la informație corectă. În special pentru grupurile vulnerabile, trebuie dezvoltate programe care să aducă vaccinarea mai aproape de părinți și copii" – Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

Într-un context global în care vaccinarea salvează anual 2-3 milioane de vieți, România trebuie să implementeze rapid măsuri eficiente pentru a opri epidemia de rujeolă și a preveni alte crize sanitare.