Uniunea Europeană a anunțat luni că va încerca să sprijine Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL), rețeaua de știri finanțată de SUA care a fost creată în timpul Războiului Rece pentru a furniza informații în țările aflate sub regimuri comuniste. Cu toate acestea, oficialii UE au recunoscut că va fi dificil să compenseze retragerea finanțării anunțate de Donald Trump, care a oprit brusc sprijinul guvernamental pentru acest canal media.
Ministrul de Externe al Cehiei, Jan Lipavsky, a îndemnat miniștrii UE reuniți la Bruxelles să găsească modalități pentru ca RFE/RL, cu sediul la Praga, să își continue activitatea în regiunile unde presa liberă este interzisă sau în stadiu incipient. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a descris Radio Free Europe drept "un far al democrației", subliniind că decizia SUA de a tăia finanțarea este regretabilă.
„Putem compensa acest gol lăsat de SUA? Răspunsul nu este automat afirmativ, deoarece avem numeroase organizații care solicită sprijinul nostru”, a declarat Kallas. „Însă miniștrii au insistat să discutăm această situație și să găsim o soluție, așa că aceasta este sarcina noastră acum.”
Radio Free Europe rămâne activă, dar viitorul este incert
În ciuda suspendării finanțării, jurnaliștii RFE/RL au continuat să lucreze luni, publicând articole și reportaje pe platformele lor online. Cu toate acestea, viabilitatea pe termen lung a instituției este amenințată, iar conducerea sa atrage atenția asupra impactului acestei decizii.
Stephen Capus, președintele și CEO-ul RFE/RL, a avertizat că măsura luată de administrația Trump reprezintă "un cadou uriaș pentru dușmanii Americii".
„Acum nu este momentul să cedăm teren propagandei și cenzurii impuse de adversarii SUA. Legea este de partea noastră, iar cei care se bucură de dispariția noastră să nu sărbătorească prea devreme”, a declarat Capus.
În urma deciziei SUA, și ministrul de externe polonez, Radoslaw Sikorski, a anunțat că Polonia va analiza posibile forme de sprijin pentru atât Radio Free Europe, cât și Voice of America, unde peste 1.300 de angajați au fost trimiși în concediu administrativ.
Trump justifică decizia prin „reducerea birocrației federale”
Decizia de a elimina finanțarea RFE/RL face parte dintr-o măsură mai amplă a administrației Trump de "reducere a birocrației federale", prin care au fost desființate peste 80% dintre programele Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Pe lângă RFE/RL, fondurile au fost tăiate și pentru Radio Asia, Middle East Broadcasting Networks și Radio Marti, canalul destinat audienței din Cuba.
Trump a fost sprijinit în această inițiativă de Elon Musk, care a solicitat închiderea Radio Free Europe printr-un mesaj postat pe X (fostul Twitter), descriind rețeaua de știri ca fiind "o platformă radicală de stânga care vorbește doar cu ea însăși".
Casa Albă a justificat decizia citând articole din media conservatoare și declarații ale oficialilor republicani, care au acuzat RFE/RL și Voice of America că ar fi devenit platforme părtinitoare. Kari Lake, noul director al Voice of America și consilier special al USAGM (Agenția SUA pentru Media Globală), a susținut că agenția era imposibil de reformat și că banii publici nu ar trebui să fie folosiți pentru astfel de proiecte.
„Corupția și abuzurile sunt răspândite în această agenție, iar contribuabilii americani nu ar trebui să o finanțeze”, a afirmat Lake.
Radio Free Europe dă în judecată administrația Trump
În fața pericolului de a-și înceta existența în actuala formă, RFE/RL a intentat un proces împotriva guvernului SUA, acuzând administrația Trump și USAGM că au acționat ilegal prin retragerea finanțării aprobate anterior de Congres.
În documentele depuse în fața Curții Federale din Districtul Columbia, RFE/RL susține că:
- Congresul a alocat fonduri specifice pentru funcționarea Radio Free Europe, iar administrația Trump nu are autoritatea de a anula unilateral această finanțare.
- Decizia afectează grav capacitatea rețelei de a oferi știri corecte și necenzurate în țările unde libertatea presei este amenințată.
- Dacă finanțarea nu este restaurată urgent, RFE/RL va fi nevoită să își reducă masiv operațiunile sau să se închidă complet.
Un precedent important a fost creat recent în cazul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Marți, un judecător federal din Maryland a decis că desființarea USAID de către administrația Trump încalcă Constituția, deoarece privează Congresul de autoritatea sa de a decide când și cum trebuie închisă o agenție federală. Această decizie oferă un temei legal puternic pentru cazul RFE/RL.
Reacțiile internaționale și viitorul incert al mass-mediei finanțate de SUA
Măsura a stârnit reacții internaționale puternice, iar UE și mai multe state membre caută soluții pentru a sprijini RFE/RL. Totuși, dificultățile financiare și competiția pentru resursele limitate ale UE ar putea îngreuna acest demers.
Kaja Kallas, șefa diplomației europene, a subliniat că, deși miniștrii europeni sunt de acord că RFE/RL joacă un rol crucial, fondurile UE sunt deja solicitate de numeroase alte organizații.
Pe măsură ce SUA își retrage sprijinul pentru presă liberă în zonele de conflict și în statele autoritare, se ridică întrebarea cine va umple acest gol. Între timp, jurnaliștii RFE/RL continuă să își desfășoare activitatea, chiar și sub amenințarea unei posibile închideri definitive.
Radio Europa Liberă: O voce a adevărului în România comunistă și renașterea sa în era digitală
Radio Europa Liberă în România comunistă: sursă vitală de informații necenzurate
În perioada regimului comunist, Radio Europa Liberă (REL) a fost una dintre cele mai importante surse de informație pentru românii care trăiau sub dictatura lui Nicolae Ceaușescu. Într-o țară unde presa era strict controlată de Partidul Comunist Român și cenzura era totală, REL a reprezentat o fereastră spre lume, oferind știri obiective, analize politice și culturale, dar și mesaje de speranță pentru cei care visau la libertate.
Radio Europa Liberă a fost înființat în 1950, sub tutela Congresului SUA, fiind finanțat de guvernul american prin intermediul CIA până în 1972, după care finanțarea a fost preluată direct de Congresul SUA. Scopul său era de a oferi popoarelor aflate sub regimuri totalitare informații reale despre evenimentele interne și internaționale, fiind o alternativă la propaganda oficială comunistă.
În România, postul a devenit extrem de popular datorită emisiunilor sale, care informau populația despre realitățile regimului, abuzurile Securității, cenzura, corupția și represiunea politică. Printre cele mai ascultate programe se numărau:
- „Actualitatea românească” – analize politice și știri despre România;
- „Lumea liberă” – informații despre evenimente internaționale;
- „Metronom” – emisiune muzicală coordonată de Cornel Chiriac, care aducea muzica rock și occidentală în casele românilor;
- Comentariile și analizele lui Vlad Georgescu, Emil Hurezeanu, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, care demascau crimele comunismului și încălcarea drepturilor omului în România.
În timpul dictaturii lui Ceaușescu, ascultarea REL era considerată act de opoziție, iar Securitatea încerca permanent să bruieze emisia pentru a împiedica populația să primească informații nesupuse propagandei de stat. Cu toate acestea, mulți români găseau metode de a asculta postul, folosind aparate de radio modificate sau captând frecvențele în momentele în care bruiajul era mai slab.
Atacurile regimului Ceaușescu asupra REL
Influența Europei Libere era atât de mare încât regimul Ceaușescu a considerat-o o amenințare directă la adresa regimului. În anii '80, Securitatea a orchestrat atacuri asupra jurnaliștilor postului, printre care:
- Asasinarea lui Noel Bernard (director al secției române) și a lui Vlad Georgescu, care se pare că au fost iradiați lent pentru a fi eliminați;
- Tentativa de asasinat asupra lui Emil Hurezeanu și a Monicăi Lovinescu, inclusiv atacul fizic asupra Monicăi Lovinescu la Paris;
- Atentatul cu bombă de la sediul postului din München în 1981, organizat de teroristul Carlos „Șacalul”, la ordinul regimului Ceaușescu.
Suspendarea activității în România și relansarea în era digitală
După căderea comunismului, REL și-a pierdut treptat din influență, odată ce presa din România a devenit liberă și diversificată. În 2008, postul și-a încetat emisia radio în România, considerându-se că libertatea presei este suficient de consolidată pentru ca o astfel de sursă de informare externă să nu mai fie necesară.
Cu toate acestea, odată cu apariția dezinformării, propagandei și fake news-ului în spațiul online, interesul pentru surse de informație credibile a revenit. Astfel, în 2019, Radio Europa Liberă s-a relansat în România, dar sub o formă adaptată erei digitale, concentrându-se pe:
- Platforma online (europalibera.org) cu articole de investigație, știri, analize și interviuri;
- Produse multimedia: reportaje video, emisiuni online și conținut explicativ;
- Podcasturi dedicate problemelor sociale, politice și economice.
Europa Liberă astăzi: jurnalism de investigație și formate noi
În prezent, Europa Liberă România este una dintre cele mai respectate instituții media, fiind apreciată pentru imparțialitate, jurnalism de investigație și analiza detaliată a problemelor de actualitate. Printre cele mai populare producții se numără:
- Podcastul „Smartjob” – Conversații cu oameni de la care avem ce învăța, în fiecare săptămână, la SmartJob, cu Adriana Nedelea.;
- „Reporterii Europa Liberă” – materiale de investigație și interviuri cu experți și decidenți politici;
- „Interviurile Europa Liberă România.”
- Interviurile #one2one - vă aduc în față invitați care pot și trebuie să răspundă la întrebările voastre sau care ne pot inspira pe toți. Oaspeții noștri sunt oameni politici care decid pentru noi toți, profesori, experți în științe sau artă, militari, sportivi sau artiști.
Relansarea în România a fost determinată de nevoia de a contracara propaganda și dezinformarea, atât din partea unor actori interni, cât și a influențelor externe, precum Rusia sau China.
Concluzie
Radio Europa Liberă a fost și rămâne un simbol al luptei pentru adevăr și libertate, atât în perioada comunistă, cât și în prezent. Dacă în trecut românii ascultau în secret acest post pentru a afla adevărul despre regimul Ceaușescu, astăzi Europa Liberă continuă să fie un punct de referință pentru cei care caută informații verificate și analize critice, într-un peisaj media tot mai polarizat.
Comentariul va fi postat dupa aprobare