De ce promit candidații reforme care nu sunt în atribuțiile unui președinte

Internetul este în ziua de azi o resursă esențială pentru toți cei care își doresc să cunoască candidații la diversele funcții în stat și, din fericire, mulți dintre cei care vor să devină președintele României au folosit spațiul online sau rețelele sociale pentru a ne prezenta viziuni sau programe.

Azi mi-a sărit în ochi o postare pe Threads în care Nicușor Dan susține că are viziune pentru România. Am deschis programul acestui candidat independent și după 15 pagini de citit am fost debusolat. Nicușor Dan vrea să fie primul ministru al României sau președintele acestei țări.

Pentru a lămuri debusolarea am decis să rezum care sunt atribuțiile constituționale ale Președintelui României și cum se potrivesc ele cu viziunile candidatului.

Atribuțiile președintelui României

Președintele României este șeful statului și reprezintă țara atât pe plan intern, cât și extern. Atribuțiile sale sunt stabilite în Constituția României și includ:

1. Atribuții în politica internă:

• Desemnarea prim-ministrului, după consultarea partidelor parlamentare.
• Numirea Guvernului, pe baza votului de încredere acordat de Parlament.
• Participarea la ședințele Guvernului, atunci când consideră necesar.
• Dizolvarea Parlamentului, în anumite condiții prevăzute de Constituție, dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului de două ori în termen de 60 de zile.
• Promulgarea legilor votate de Parlament sau trimiterea acestora spre reexaminare.
• Convocarea referendumului național, pe teme de interes major.
• Sesizarea Curții Constituționale privind neconstituționalitatea unor legi.

2. Atribuții în politica externă:

• Reprezentarea României în relațiile internaționale și încheierea de tratate și acorduri internaționale.
• Numirea și rechemarea ambasadorilor României în străinătate, la propunerea Guirvernului.
• Primirea scrisorilor de acreditare ale ambasadorilor străini.

3. Atribuții în domeniul apărării și securității:

• Exercitarea funcției de comandant suprem al forțelor armate.
• Declararea mobilizării generale sau parțiale a forțelor armate, cu aprobarea Parlamentului.
• Instituirea stării de urgență sau a stării de asediu, cu aprobarea Parlamentului.

4. Alte atribuții:

• Acordarea grațierii individuale.
• Acordarea de decorații și titluri de onoare.
• Numirea în funcții publice importante, precum judecători, procurori și alte funcții prevăzute de lege.
• Adresarea de mesaje către Parlament cu privire la probleme de interes național.
• Conferirea unor grade militare superioare.

Rolul președintelui este unul de echilibru și mediere între puterile statului, având atribuții limitate direct prin Constituție, dar influențând semnificativ politica internă și externă a României.

Realismul propunerilor unui candidat independent în contextul dat

1. Limitele constituționale

Președintele României are atribuții precise, clar definite de Constituție. În realitate, multe dintre propunerile prezentate în programul „România Onestă” depășesc atribuțiile directe ale președintelui, deoarece majoritatea reformelor menționate necesită inițiativă legislativă sau decizii administrative care aparțin Guvernului și Parlamentului. Președintele nu poate impune direct reforme administrative, economice, sociale sau judiciare fără susținerea unei majorități parlamentare și cooperarea guvernului.

De exemplu, propuneri precum:

• Reorganizarea administrativ-teritorială
• Reforma sistemului electoral
• Depolitizarea companiilor de stat
• Crearea unui Campion Național Strategic
• Investiții masive în sănătate și educație
• Reforma fiscală și digitalizarea ANAF
• Reforma sistemului judiciar și a Curții Constituționale

Toate depind fundamental de acțiunea legislativă și executivă, nu de decizia unilaterală a președintelui.

2. Impactul contextului politic actual

Având în vedere că deja există un guvern instalat recent, cu o majoritate parlamentară clară, posibilitățile unui președinte independent de a pune în practică astfel de reforme sunt limitate. Președintele independent va trebui să colaboreze cu majoritatea parlamentară și guvernul existent pentru a avea susținere legislativă reală. În lipsa sprijinului politic, multe dintre promisiunile din program pot rămâne exclusiv la nivel declarativ.

În cazul unei relații tensionate sau lipsei unei majorități parlamentare favorabile, președintele poate să recurgă doar la:

• Inițierea unor referendumuri consultative.
• Exprimarea unor poziții publice puternice care să pună presiune asupra guvernului.
• Blocarea temporară a unor legi prin solicitarea de reexaminare sau sesizarea Curții Constituționale.

3. Elemente realiste și fezabile

Există, totuși, unele aspecte realiste și fezabile din program pe care un președinte le poate influența în mod direct sau indirect:

• Inițierea unor referendumuri consultative.
• Exprimarea unor poziții publice puternice care să pună presiune asupra guvernului.
• Blocarea temporară a unor legi prin solicitarea de reexaminare sau sesizarea Curții Constituționale.

Programul „România Onestă” include multe măsuri atractive, necesare și populare, dar realismul implementării acestora depinde major de colaborarea instituțională și de contextul politic existent. Pentru un candidat independent, care nu are în spate o structură politică solidă și care trebuie să lucreze cu un guvern și o majoritate parlamentară deja formate, aceste propuneri sunt dificil de realizat în mod direct.

Cum arată un program prezidențial realist pentru România: ce poate face efectiv Președintele?

Un candidat la Președinția României, fie că este independent sau membru de partid, trebuie să-și formuleze clar și realist programul electoral. Mulți candidați cad în capcana promisiunilor imposibil de realizat, ignorând atribuțiile limitate stabilite de Constituție pentru Președintele României. Pentru ca alegătorii să poată evalua obiectiv oferta electorală, candidatul trebuie să se concentreze exclusiv pe prerogativele și competențele reale ale președintelui.

Introducerea: valorile și rolul candidatului

Programul electoral trebuie să înceapă cu prezentarea clară a candidatului, valorilor personale și viziunii sale despre rolul șefului statului. Președintele României este înainte de toate un garant al Constituției, un mediator între instituțiile statului și o voce de echilibru în societate.

Rolul președintelui ca mediator și garant al democrației

Președintele poate media conflictele dintre instituții, retrimite legi la Parlament pentru reexaminare și sesiza Curtea Constituțională. Astfel, președintele devine un actor-cheie în menținerea echilibrului democratic.

Promovarea reformei constituționale și referendumurilor

Președintele are dreptul constituțional de a propune referendumuri naționale pe teme majore (precum reforma Parlamentului, a sistemului electoral sau a justiției), stimulând implicarea activă a cetățenilor și deschizând dezbateri publice ample despre revizuirea Constituției.

Justiție independentă și lupta împotriva corupției

Președintele are atribuții directe în numirea procurorilor și judecătorilor propuși de CSM și poate folosi autoritatea morală pentru apărarea independenței justiției și pentru combaterea corupției.

Politica externă și apărarea națională

Președintele definește și ghidează politica externă, reprezintă România în relațiile internaționale, negociază și semnează tratate internaționale și este Comandantul Suprem al Forțelor Armate. Poate astfel întări parteneriatele strategice cu SUA, NATO și UE și poate susține activ parcursul european al Republicii Moldova.

Relația cu diaspora și românii din afara granițelor

Președintele poate susține activ interesele românilor din diaspora, inițiind consultări și propunând referendumuri pentru îmbunătățirea reprezentării politice a diasporei și a serviciilor consulare.

Promovarea valorilor culturale și simbolice ale statului

Președintele poate oferi patronaj instituțional proiectelor culturale majore și poate acorda distincții persoanelor care contribuie semnificativ la imaginea României în lume. De asemenea, poate utiliza platforma prezidențială pentru promovarea valorilor democratice și civice.

Educație civică și participare democratică

Deși nu poate interveni direct în politicile educaționale, președintele poate stimula dezbateri despre educație, civism și implicare democratică, susținând activ proiecte de educație civică și politică la nivel național.

Responsabilitatea față de mediu și sănătatea publică

Președintele poate sprijini inițiativele pentru protecția mediului, tranziția energetică și sănătatea publică, facilitând dialogul și colaborarea interinstituțională în situații critice sau de urgență.

Transparență instituțională și comunicare publică

Prin Administrația Prezidențială, președintele poate impune standarde înalte de transparență și comunicare, menținând o legătură directă și permanentă cu cetățenii și societatea civilă.

În concluzie, un program prezidențial realist trebuie să reflecte exclusiv atribuțiile clare ale funcției, fără promisiuni imposibil de realizat. Președintele României poate influența în mod decisiv schimbările în societate, dar doar prin atribuțiile constituționale clare și prin folosirea autorității morale și simbolice care decurg din funcție. Un program bine construit și realist este baza pentru o președinție de succes, indiferent dacă persoana care candidează este independentă sau membru al unui partid politic.

Succesul unui candidat care prezintă viziuni care nu sunt în atribuțiile lui ar putea rezida în capacitatea sa de a influența opinia publică, de a genera presiune pentru schimbare și de a negocia susținerea necesară cu alte forțe politice din Parlament. Fără această capacitate, multe dintre propuneri riscă să rămână promisiuni idealiste și dificil de realizat practic.