Un nou raport realizat de cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh, în cadrul Childlight Global Child Safety Institute, relevă amploarea șocantă a industriei globale de exploatare sexuală a copiilor, o activitate infracțională care generează anual venituri de ordinul miliardelor de dolari.
Potrivit prof. Deborah Fry, coordonatoarea cercetării, abuzul sexual asupra copiilor nu mai este o problemă izolată în colțurile ascunse ale internetului, ci o industrie complexă, susținută – direct sau indirect – de instituții financiare, companii tech și platforme de plăți online.
Infracțiuni facilitate de sisteme legitime
Raportul, bazat pe analiza a 20 de studii din domenii precum analiza de date, cercetare calitativă și politici publice, demonstrează că fluxurile financiare asociate acestor activități trec atât prin sisteme oficiale, cât și prin mecanisme criptate, precum criptomonedele sau dark web-ul. În unele cazuri, veniturile obținute din conținut abuziv circulă prin sisteme de publicitate online sau procesatori de plăți aparent legitimi.
„O parte semnificativă a acestor fonduri se scurge prin rețele financiare și tehnologice care, în lipsa unor controale eficiente, devin părți ale sistemului care întreține abuzul”, a explicat Fry.
Piață globală în creștere
Un aspect alarmant relevat de studiu este amploarea șantajului sexual asupra copiilor. Conform datelor, aproximativ 3,5% dintre copii la nivel global au fost expuși într-un singur an la forme de șantaj în care li se cereau bani în schimbul nepublicării unor imagini intime. Acest tip de abuz generează la rândul său venituri pentru rețelele criminale, dar și pentru firme care oferă servicii de „curățare” a reputației online, pentru sume ce pot ajunge la mii de dolari.
Totodată, raportul atrage atenția asupra vânzării de conținut abuziv în format video sau transmisii live, un fișier putând fi tranzacționat cu până la 1.200 de dolari. Cu o estimare de 300 de milioane de copii expuși anual la abuzuri facilitate de tehnologie, amploarea financiară a acestei piețe devine evidentă.
În contrast, unele cazuri au arătat că agresorii au plătit sume infime – chiar echivalentul a 27 de pence – pentru a comite astfel de infracțiuni.
Strategii adaptate și lacune legislative
Raportul arată că infractorii își adaptează rapid metodele, exploatând diferențele legislative și lipsa reglementărilor unitare. În Filipine, una dintre țările considerate punct nodal pentru transmisiile live, grupările infracționale mari au fost înlocuite de rețele mai mici, adesea familiale, care operează în mediul online cu ajutorul criptomonedelor.
Un alt pericol emergent este utilizarea inteligenței artificiale generative pentru a crea conținut abuziv realist, pornind de la fotografii reale ale copiilor. Acest fenomen complică și mai mult procesul de identificare și sancționare, în condițiile în care legislațiile actuale nu țin pasul cu evoluția tehnologică.
Necesitatea unor măsuri sistemice
Concluziile raportului subliniază rolul esențial al reglementărilor financiare și al cooperării între instituții pentru a stopa fluxurile de bani care alimentează aceste infracțiuni. În prezent, inițiative precum blocklist-urile întreținute de Internet Watch Foundation sau colaborările cu rețeaua Inhope oferă instrumente de blocare și raportare, dar nu sunt suficiente.
Potrivit datelor, se înregistrează aproximativ cinci încercări pe secundă la nivel mondial de a accesa materiale deja incluse în aceste liste negre.
„Avem nevoie de o abordare coordonată, comparabilă cu răspunsurile în fața unei urgențe de sănătate publică. Este esențial să nu ne rezumăm la măsuri reactive, ci să adoptăm strategii de prevenție care vizează infrastructurile financiare și tehnologice ce susțin această industrie”, afirmă prof. Deborah Fry.
Printre soluțiile propuse se numără impunerea de sancțiuni și reglementări clare pentru instituțiile financiare care nu implementează măsuri eficiente de prevenție.
Comentariul va fi postat dupa aprobare