O rețea de voluntari și experți din România și diaspora a elaborat un raport detaliat despre felul în care platformele digitale foarte mari — precum Facebook, TikTok, Telegram, X/Twitter sau web-ul deschis — au permis și amplificat manipularea informațională în contextul alegerilor prezidențiale din 2024. Documentul a fost transmis oficial Consiliului DSA și Comisiei Europene, plasând România pe harta vulnerabilităților democratice ale Uniunii Europene.
Ce cuprinde raportul?
Studiul, rezultat al unei colaborări între cercetători, sociologi, dezvoltatori IT și voluntari civici, oferă o radiografie completă a dezinformării sistemice din spațiul digital românesc:
- Analiza a peste 3.500 de mesaje și 8.900 de comentarii extrase de pe Telegram, Facebook, Twitter/X, VKontakte și web, alături de 3.000 de cazuri documentate doar pe Facebook.
- Identificarea rețelelor de conturi inautentice și comportamente de tip "swarm", care au orchestrat campanii de influențare transnaționale.
- Demonstrarea impactului negativ al algoritmilor de recomandare în polarizarea opiniei publice.
- Exemple de instrumentalizare a religiei, istoriei și traumelor naționale în scopuri de manipulare emoțională și radicalizare.
- Evidențierea eșecului platformelor în moderarea conținutului dăunător.
Mobilizare civică fără precedent
Raportul subliniază și apariția unei reacții civice consistente: cetățeni obișnuiți au folosit instrumente de fact-checking, raportări și rețele sociale proprii pentru a contracara manipularea. Acest fenomen reprezintă o premieră în peisajul civic românesc.
Importanța demersului
Acest raport nu este doar o inițiativă academică sau tehnică, ci o chemare la acțiune:
La nivel național, în lipsa unor intervenții ferme, rețelele dezinformării se pot adapta și prolifera, afectând grav încrederea publicului în democrație, justiție și presă.
La nivel european, fenomenul riscă să se extindă și în alte state membre UE, necesitând o reacție coordonată și integrată prin mecanisme precum DSA.
Ce solicită autorii raportului?
- Dezbatere publică despre riscurile online și responsabilitatea platformelor digitale.
- Transparență trimestrială din partea platformelor precum Meta și TikTok privind gestionarea conținutului nociv în România.
- Aplicarea riguroasă a Digital Services Act, inclusiv sancționarea platformelor care nu moderează conținutul în limba română.
- Strategii dedicate pentru protejarea cetățenilor din diaspora de dezinformare multiplă (România și țara de reședință).
- Protecție juridică și digitală pentru jurnaliști, cercetători și voluntari civici implicați în demascarea manipulării.
- Combaterea atacurilor organizate asupra rețelelor civice și democratice din mediul online.
- Educație digitală critică în școli, pentru diaspora și pentru comunități vulnerabile.
Declarații de la firul ierbii
Bogdan Stăncescu, contributor al raportului și dezvoltator software, subliniază ineficiența autoreglementării platformelor: „Meta nu a luat nicio măsură în urma a peste 200 de rapoarte, deși acestea vizau dezinformări flagrante. E nevoie de legislație clară, nu de promisiuni vagi.”
Andra-Lucia Martinescu, inițiatoarea demersului și cercetător în Marea Britanie, trage un semnal de alarmă: „Dacă instituțiile nu au făcut nimic pentru a preveni această criză de securitate democratică, atunci cine o va face? Răspunsul e clar: societatea civilă.”
Ce urmează?
Raportul nu este un final, ci începutul unei mișcări de conștientizare. România are ocazia să transforme o vulnerabilitate într-o reformă profundă. Este timpul pentru acțiune instituțională, curaj civic și responsabilitate colectivă pentru apărarea democrației.
Comentariul va fi postat dupa aprobare